Tuesday, January 19, 2010

Jocurile, cantecele si fetele din Dobrogea



In Dobrogea e musai cu geampara.
E cu sarba la Macin care se canta cu cobza lui Kiazim.
Se danseaza cu iuteala si se iubeste cu foc.
Vorba cantecului:


Fetele din Dobrogea, mai Lenuta mea
Mult iti fura inima...
Din Mangalia-n Macin...
Sunt ca florile de crin...
Din Macin la Babadag...
Stai si le privesti cu drag...
De la Tulcea la Ostrov...
Vesele-s ca via-n rod...

Toamna la Niculitel...
Cand ii vinu' tulburel...
Nu mai stii pe unde mergi
Si pe care s-o alegi
 

C-asa sunt fetele noastre...
Ca Dobrogea de frumoase...
De la Dunare la mare
Dobrogea e ca o floare
Floare-n umbra holdelor
Bucuria fetelor

Si mai e un cantec care-ti spune cum sunt fetele din zona:
Fetele de la Macin, mai
Sunt ca florile de crin, mai, mai
Ca zanele din povesti, mai
Cum le veti te-ndragosteti, mai, mai
Au ochii negri ca mura,
Si gurita ca fraga, lai, lai, lai ...
Buzele ca zmeura
Obrajii ca piersica.....

Toamna la cules de vii, mai
Sus pe malul Dunarii, mai, mai
Varsa mustul in butoi, mai
Cu ochii dupa flacai mai, mai.
Dupa flacaii din sat,
Ca-s fete de maritat, rai rai rai ra...
Cand zambesc pe sub sprancene,
Îti pierzi mintile devreme, lai rai rai ra.

Si-apoi cand incep la nunti, mai
Sa petreci sa nu mai uiti, mai, mai
Cum salta la geamparale,
Parca-s niste caprioare, mai, mai
Veselesc cu toti nuntasii,
Cu socrii dar si cu nasii,
Lai ra rai ra ra ra
Cu frati neamuri si surori
Sa petreci sa nu mai mori,
Lai ra rai ra ra ra

Sparg la nuci si beau la vin,
C-asa-i toamna la Macin,
Lai ra rai ra ra ra
Sparg la nuci si beau la vin,
C-asa-i toamna la Macin,
Lai ra rai ra ra ra


Ca si cu dansurile dobrogene, si cu fetele-i greu...
pana le dibuiesti rostul :)

4 comments:

  1. Dincolo de lucrurile subiective care merg pana spre intim (furtunile dobrogene si toamnele care spuneam ca sunt ale copilariei, desi am gustat din ele mult timp si dupa aceea), Doborogea ramane un loc binecuvantat... suficient sa amintesti de Comisia Europeana a Dunarii (sora mai mare a actualei UE), de Sulina, unde negustori venetieni - sau na... "venetici" - frumoase din familiile nobiliare ale Europei fugite in lume si capitani cu povestile lor marinaresti se odihnesc laolalta acolo, deseori sub doua rame impreunate in semnul marinaresc al crucii.
    In mai toate discutiile care le-am avut, de fiecare data cand s-a vorbit despre esecul multiculturalismului, le-am dat contra-exemplul Dobrogei, unul din putinele locuri din cate cunosc in care religii, culturi si etnii in mod esential diferite se impreuneaza continuandu-se reciproc.
    De-asta e o bucurie atunci cand cineva continua sa vorbeasca despre toate lucrurile astea :)

    ReplyDelete
  2. @ steluta: chiar, ca bine zice amicul A! ia gandeste-te, intreaba cand mai mergi p-acasa, etc: se stie prin Greci de vreo dihonie inter-etnica, sau inter-religioasa?

    taica-meu mergea in vacante la unchi-su, in satul Ovidiu de langa Siutghiol (atunci chiar era sat!). curios, din toate povestile auzite de mine de la el, rezulta ca gasca lui de copii era formata dintr-un roman (el), doi tatari, un bulgar si un tigan. sau, in termeni religiosi: doi ortodocsi, doi mahomedani si un ateu!

    ReplyDelete
  3. @A: draga mihai, ma bucur sa am vesti de la tine. Sunt perfect de acord cu ce zici. Om fi noi crescuti pe-acolo, si ne-or placea locurile alea prea mult, dar melanjul asta chiar functioneaza. Parol!
    @ Mihai Buzea: coane, din povestile pe care le-am auzit si din ce-am mai trait si eu p-acolo, cu turcii si tatarii ne-am inteles minunat (le-am respectat si etnia si religia - imi pare rau ca nu mai exista azi tarabele cu ciubuce si acadele, nici macar cimitirul turcesc). Cat despre italieni - au avut o scoala proprie de la inceput (chiar asa ii zicea "scoala italiana", au biserica lor, au jumatatea lor de cimitir. Pastele, spre exemplu, ei il serbeaza si cum le dicteaza religia (sau papa), dar adevarata sarbatoare a inceput sa fie in ultima vreme (cel putin in casele lor) Pastele ortodox.
    O sa vorbesc cu ai mai batrani sa vad daca stiu vreo poveste inter-etnica. Mi-ar placea sa aflu, de exemplu, daca se incumetau tinerii de alta etnie sa se iubeasca/casatoreasca :)

    ReplyDelete
  4. @ steluta: corect! de aici trebuie inceput, de la dragostelile lor, ca de aici au pornit toate!

    adica, care "toate"?! pai, toate, ca acum romanii sunt majoritari cu peste 95% in Dobrogea!

    ReplyDelete